Comunitatea Armânilor din România · asociație fondată la 19 septembrie 1990

Susține-ne prin Declarația 230 →

Armânii din România – istoric

Cele mai multe dintre comunitățile armâne de astăzi din România s-au format în secolul XX: între 1925 și 1940, mii de familii de armâni din Grecia, Bulgaria, Albania și Iugoslavia s-au stabilit în Cadrilater (Dobrogea de Sud), iar după 1940 au fost strămutate în Dobrogea de Nord și în alte regiuni ale țării.

Colonizarea Cadrilaterului (1925–1940)

Cadrilaterul a revenit României prin Pacea de la București din 1913, după al Doilea Război Balcanic. Populația lui era formată atunci din 48% tătari și turci, 43% bulgari și doar 2,3% români.

Pe 13 iunie 1925 a fost adoptată Legea colonizării Cadrilaterului, care prevedea așezarea de coloniști români și armâni în proporții egale. Au fost aduși aproximativ 100.000 de coloniști, dintre care o treime armâni. La recensământul din 1938, românii și armânii reprezentau împreună 29% din populația Cadrilaterului.

De ce au plecat armânii din Balcani

Prin Tratatul de la Lausanne (1923), Grecia și Turcia au convenit un schimb de populații: aproximativ un milion de greci din Turcia au fost așezați în nordul Greciei, chiar în zonele locuite de armâni. Pământurile și pășunile armânilor s-au redus dramatic. Acești doi factori – presiunea din Grecia și oferta de colonizare din România – au dus la hotărârea Congresului armânilor de la Veria, din 30 noiembrie 1925, de a emigra în România.

La București s-a format un comitet de colonizare alcătuit din Stere Hagigogu, Constantin Noe și Vasile Muși. În Grecia, Gheorghe Celea, dascăl la Selia, a făcut o intensă propagandă pentru colonizare.

  • 13 iunie 1925 Legea colonizării Cadrilaterului.
  • 26 octombrie 1925 Sosește în portul Constanța vaporul „Iași”, cu primele aproximativ 1.500 de familii de armâni din Balcani.
  • 30 noiembrie 1925 Congresul armânilor de la Veria hotărăște emigrarea în România.
  • 1925–1938 Peste 6.000 de familii de armâni se stabilesc în județele Durostor (3.500) și Caliacra (2.500), după N. Saramandu.
  • 7 septembrie 1940 Prin Tratatul de la Craiova, România cedează Cadrilaterul Bulgariei.
  • 22 septembrie 1940 Se înființează Comisariatul General al Evacuărilor și Colonizărilor din Dobrogea, condus de Cola Ciumetti.

Strămutarea din 1940

După cedarea Cadrilaterului, armânii au trebuit să aleagă între Dobrogea, unde se puteau crește oi, dar locurile erau nesănătoase, și Moldova, cu locuri sănătoase, dar nepotrivite pentru oierit. S-a hotărât ca păstorii să fie așezați în Dobrogea de Nord, în județele Constanța și Tulcea, iar cei cu alte ocupații în orașul Constanța și în alte localități. Alții au ales Piatra Neamț, Bacău, Botoșani sau Rădăuți.

În 1968, Nicolae Saramandu estima că în Dobrogea mai trăiau 29.400 de armâni: 15.100 veniți din Bulgaria, 11.530 din Grecia, 1.720 din Albania și 1.020 din Iugoslavia (Macedonia de Nord de azi).

Centenarul (1925–2025)

În 2025 s-au împlinit 100 de ani de la sosirea primilor coloniști armâni în Cadrilater. Centenarul a fost marcat de Academia Română și Societatea de Cultură Macedo-Română (sesiunea din 22 octombrie 2025) și de CARo, la simpozionul „1925–2025: Un secol împreună” din cadrul Zilelor Culturii Armâne 2025.