SCURT ISTORIC
Despre Armãnjii din România
Cadrilaterul a revenit Romaniei in urma Pacii de la Bucuresti din 1913, dupa cel de al doilea razboi balcanic. In Cadrilater locuiau 2,3% romani, 48% tatari si 43% bulgari. S-a dorit colonizarea Cadrilaterului.
In 13 Iunie 1925 s-a emis Legea colonizarii Cadrilaterului, prin care se preconiza a fi colonizat Cadrilaterul cu romani shi armani in aceiasi proportie. S-a reusit a se aduce 100.000 de colonisti din care doar 1/3 armani. La recensamantul din 1938 romanii impreuna cu armanii reprezentau doar 29% din populatia Cadrilaterului.
In urma tratatului de la Loussane din 1923 s-convenit schimbul de populatii intre Grecia si Turcia. Astfel au sosit aproximativ 1 miion de greci din Turcia care au fost asezati in nordul Greciei, in locurile locuite de armani.
Acesti doi factori au contribuit la decizia luata la Congresul armanilor de la Veria din 30 Noiembrie 1925 de a emigra in Romania.
La Bucuresti s-a formt un comitet de colonizare format din Stere Hagigogu, Constantin Noe si Vasile Mushi. Din Grecia a facut foarte multa propaganda pentru aceasta colonizare Gheorghe Celea, dascal la Selia.
Dupa N. Saramandu, au venit in Romania mai mult de 6000 de familii, 3500 Durustor si 2500 Caliacra. In 1968 s-au estimat de catre Saramandu a mai fi ramas 29400 de armani in Dobrogea, din care 15100 din Bulgaria, 11530 din Grecia, 1720 din Albania si 1020 din Yugoslavia – Macedonia de Nord.
Vezi harta Cadrilaterului aici.
In 1940, in urma Tratatului de la Craiova, Romania a cedat Cadrilaterul Bulgariei. In 22 Septembrie 1940 s-a infiintat Comisariatul General al Evacuarilor si Colonizarilor din Dobrogea condusa de Cola Ciumetti. Pentru stramutarea armanilor trebuia optat pentru Dobrogea unde se puteu creste oi insa locurile erau neprielnice, favorabile bolilor sau pentru Moldova unde locurile earu sanatoase dar neprielnice pentru oi. S-a prefigurat ideea ca cei carea cresteu oi sa fie stabilitsi in Dobrogea, cei cu alte ocupatii sa fie mutati Constanta si alte localitati. Altii au optat pentru pentru Piatra Neamt, Bacau, Botosani, Radauti.
COMUNITATI ARMÂNE DIN ROMÂNIA
In Romania au existat comunitati de arman inca din perioada medievala, comunitati formate in urma migrarii de la sud de Dunare datorita asupririi turcesti sau datorita conditiilor economice mai bune de la nord de Dunare. Nu exista un studiu aprofundat al acestui fenomen insa putem spune ca toata Valahia (Tara Romaneasca) a fost impestritata cu colonii ale pastorilor armani. In secolul 19 fenomenul a continuat, migrarea din motive economice indreptandu-se mai ales spre centrele comericale ale Tarii Romanesti si ale Imperiului austro-ungar din Transilvania. In secolul 20, in urma colonizarii Cadrilaterului cu armani si apoi dupa cedarea Cadrilaterului in a doua jumatate a sec 20 s-au format multe comunitati de armani in localitati din Dobrogea in judetele Constanta si Tulcea dar si in judetele Ialomita, Braila, Calarasi, Timis, precum si in Bucuresti si in comunele limitrofe. Mici comunitati temporare s-au format si in alte localitati din tara.