16.04.2005 – Adunarea Generala de la Sala Leu din Bucuresti unde s-a demarat procesul de solicitare a statutului de minoritate natională. In cadrul Adunarii s-a adoptat Declaratia VREAREA A ARMANJLORU prin care membrii CAR se identifica in Romania ca minoritate nationala si parte intergranta a poporului armanesc din Peninsula Balcanica. (Vezi aici). S-au aprobat documentele ce vor fi trimise catre institutiile statului roman prin carea se solicita punerea in practica a drepturilor ce ni se cuvin conform Constitutiei si legilor interne si internationale : cursuri de limba si cultura armână in programa scolara, media in limba armână, serviciu religios in limba armână. In acest sens s-a emis ulterior un cominicat (aici) si s-a tinut o conferinta de presa.
Pe parcursul anului 2005
27.09.2005 – Conferinţa internaţională cu tema „Ziua Europeană a Limbilor în România” Bucureşti, Palatul Parlamentului, Sala Nicolae Bălcescu, 27 septembrie 2005
organizata de catre Guvernul Romaniei – DRI si Biroul de informare al CE la Bucuresti
Aza 27.09.2005 Bucureshti, tu Palatea a Parlamentului, tu una
conferintsa internatsionala ti „Dzuua Evropeana a
Limbiloru”, s-azbura ti ratificarea tu Romanii a
‘Cartaljei Evropeani ti Limbili regionali shi
minoritari’.
Cu aesta furnjii, Fara Armaneasca ditu Romania deadi
atsiloru tsi zburara di la Consiliulu ali Evropi, di
la Ministeri ditu Romanii cati unu arada di documenti:
‘Report on Aromanian Language in Romania’;
‘frandza ditu Statutlu a Faraljei’
‘Vrearea a Armanjloru’ – tu limba armaneasca shi tu
engleza / romana;
‘Recomandarea 1333 ti limba shi cultura armaneasca’.
Loara parti prezidentulu Costa Canacheu shi
viceprezidentsalji Mariana Bara shi Mita Rida.
Antribaiu catse Fara nu fu calisita la moabets nainti
di andridzearea a proiectului ti nomlu cari va u
ratifica aesta Carta; catse biroulu a CE di Bucureshti
shi Departamentulu ti Relatsii Interetnitsi a
Guvernului nu loara ti tamamu caftarli pitricuti di
Fara nica ditu aprilu 2005 ti ascaparea a limbaljei
shi a culturaljei armaneasca.
Prezidentulu Canacheu cafta maxusu ca DRI deadunu cu
biroulu CE s-andreaga unu documentu tu cari s-aspuna
shi videarea a noastra.
Natalia Voutova di la Carta Evropeana dzasi ca maca nu
himu tu lista ditu Carta, expertsa di la CE va yina tu
Romanii shi va da un giuiapi neutra ti limba
armaneasca shi cumu poati s-hiba agiutata tu lunjina a
Cartaljei.
Raportulu ali Mariana Bara aua
?? ?? ?? – depunere amendament la legea minoritatilor nationale
CARo – solicita introducerea comunitatii armane ca minoritate nationala alaturi de comunitatile enumerate la art. 3 alin.2 al proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania.
Art.3 alin.2 sa aiba urmatorul cuprins “ in intelesul prezentei legi, minoritati nationale din Romania sunt comunitatile: albaneza, armeana, aromana, bulgara….”
Solicitarea noastra este fundamentata atat pe documentele internationale in materie de minoritati cat si pe prevederile interene astfel:
Dumitru Rida a spus că membrii comunităţii aromâne pregătesc modificarea art. 64 din proiectul de lege amintit pentru a fi notificată şi minoritatea aromână.
3.10.2005 – soseste la Bucuresti o delegatie a Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale formata din membri in Comitetul de Indrumare al Conventiei. CARo a inmanat delegatiei un set de mape in care este expusa situatia actuala si solicitarile privind drepturile cuvenite armanilor din Romania. Deasemeni s-a inmanat si un set de documente pentru Consiliul Europei.
31.12.2005 – pe parcursul anului 2005 au avut loc intalniri ale unei delegatii formate din membrii Biroului Executiv al Comunitatii cu parlamentari romani cu scopul informarii acestora despre situatia armanilor din Romania. Deasemeni, in plan local fiecare filiala a avut intrevederi cu parlamentari locali pentru a le fi prezentate demersurile Comunitatii privind inregistrarea ca minoritate nationala.
Prin memorandumul inregistrat cu nr. 2128/19.09.2006 s-a solicitat guvernului amendarea HG 589/2001. Guvernul, prin DRI a emis o “Nota privind unele probleme referitoare la comunitatea aromânilor din România“ înregistrată la Guvern sub nr.2445/11.08.2006 de către Departamentul pentru relaţii interetnice. Vezi aici
CARo a facut o analiza critica a Notei emise si a reiterate solicitarile anterioare.Vezi aici
- Adunarea Generala Extraordinara a CARo cu ocazia Zilei Nationale a Armanilor la Sala Palatului, 3700 de participanti. 127 de autocare din intreaga tara. S-au depus documente la Guvern. Guvernul a reactionat si a cerut de la Ministerele de Externe, Educatie si Invatamant, Cultura precum si la DRI – Departamentul pentru Relatii Interetnice si la Acdemia Romana sa redacteze un memorandum. In baza acestu memorandum din August 2007 s-a respins de catre Guvern actiunea CARo
- 1500 – Constanţa; 1000 – Bucureşti; 500 – Tulcea; 200 – Călăraşi;500 – Ialomiţa, Total – 3700 participanti
Chirana Darlaiane expune intalnirea avuta la finele lunii dec 2006 cu dl Baconschi – consilierul pe probleme de politica interna al Presedintelui Traian Basescu
21.04.2007 – Adunarea Generala de la Slobozia in carea s-a ales un nou Consiliu Director cara a ales o noua conducere in frunte cu Costica Canacheu.
Tot atunci s-a hotarat deschiderea actiunii in judecata cu statul roman in ce priveste cercul vicios in carea ne gaseam: nefiind recunoscuti ca minoritate nu puteam participa la alegeri; neparticipand la alegeri nu aveam accesul la Consiliul Minotitatilor pentru a putea participa la alegeri. Procesul a fost condus de cabinetul de avocatura Chirana Darlaiane. La proces SCMR , prin Ion Caramitru, a cerut sa fie parte intervenienta. Li s-a respins aceasta calitate. Hotararea definitiva a instantei a fost ca ni se da dreptate dar nu este fortat guvernul sa schimbe starea de lucruri.
***
În perioada 06.06.2007 – 08.06.2007 a avut loc la Bucureşti, Conferinţa la nivel înalt a OSCE privind combaterea discriminării şi promovarea respectului reciproc şi a înţelegerii, precum şi o întrunire preparatorie la Conferinţa OSCE a societăţii civile.
Departamentul Juridic a participat la lucrările Conferinţei şi ale Întrunirii preparatorii unde a expus problemele cu care se confruntă organizaţia noastră.
De asemenea, Departamentul Juridic a elaborat o Recomandare prin care aminteam statelor OSCE participante angajamentele asumate în domeniul protecţiei drepturilor omului şi ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi recomandam statelor să creeze un mecanism legislativ prin care să se asigure condiţiile necesare ca orice grup etnic să poată beneficia de măsurile de protecţie conferite persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
De asemenea, recomandam statelor să-şi intensifice eforturile în promovarea de strategii şi politici care să faciliteze non-discriminarea şi oportunităţi egale de afirmare a identităţii etnice.
***
Conform raportului de activitate al Departamentului Juridic al Comunitatii pe anul 2007, intocmit de conducatorul acestui departament la acea data, avocat Chirana Darlaiane, stadiul demersurile in planul relatiei cu institutiile statului erau urmatoarele:
A. Ministerul Afacerilor Externe
Prin adresa nr. A 7-1/296/26.02.2007, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul MAE la acea vreme, a răspuns afirmativ solicitării CARo în sensul că şi-a exprimat acordul pentru realizarea la MAE a unei întrevederi cu reprezentanţii organizaţiei noastre. Întrevederea nu a avut loc, întrucât ulterior a survenit schimbarea din funcţie a dlui Mihai Răzvan Ungureanu.
La data de 09.08.2007, a fost reiterată solicitarea privind stabilirea unei întrevederi cu noul ministru Adrian Cioroianu.
Până în prezent, nu s-a primit nici un răspuns concret.
B. Ministerul Culturii şi Cultelor
1. Prin adresa nr. 2639/09.08.2007, Ministerul Culturii şi Cultelor ne-a comunicat faptul nu poate susţine financiar proiectul cultural „Zilele Culturii Armâne 2007”, întrucât bugetul pentru Agenda Culturală – Diversitate Culturală a fost fundamentat la începutul anului 2007.
În urma adresei sus-menţionate, Departamentul Juridic a formulat un răspuns şi a învederat Ministerului Culturii şi Cultelor că prin motivaţia invocată nu s-a urmărit spiritul misiunii pe care această instituţie o are şi s-a încercat în îndărătul literei legii să se argumenteze lipsa de voinţă şi a dorinţei de implicare într-un act ce produce beneficii culturale României şi Europei.
Am solicitat Ministerului Culturii şi Cultelor reanalizarea cererii adresate de CARo şi luarea măsurilor necesare în vederea aprobării finanţării proiectului Zilele Culturii Armâne 2007 (adresa nr. 25/28.09.2007 înregistrată la MCC sub nr. 6161/03.10.2007).
Ministerul Culturii şi Cultelor nu a formulat nici un răspuns la adresa sus-menţionată.
C. Guvernul României
1. La data de 23.05.2007, Departamentul Juridic a formulat o Notă de protest prin care organizaţia noastră îşi manifesta profunda îngrijorare faţă de lipsa de reacţie a Guvernului în raport cu petiţiile CARo şi faţă de modul în care această instituţie şi-a înţeles rolul de a administra şi soluţiona problemele cetăţenilor săi.
Totodată, a fost exprimată ferma hotărâre a CARo de a continua demersurile necesare pentru a beneficia de măsurile de protecţie conferite persoanelor aparţinând unui grup etnic (Nota de protest nr. 17/23.05.2007).
Prin adresa nr. 16/6732, Guvernul României ne-a comunicat faptul că Nota de protest a fost transmisă spre competentă soluţionare Departamentului pentru relaţii interetnice cu solicitarea de a fi luate măsurile legale care se impun.
D. Departamentul pentru relaţii interetnice
1. În raport de răspunsurile anterioare ale DRI privind „Nota referitoare la unele probleme ale comunităţii aromânilor din România”, la data de 28.09.2007, Departamentul Juridic a formulat o adresă prin care solicitam acestei instituţii să ne comunice memorandumul ce urma să fie elaborat de instituţiile desemnate de Guvern şi dacă acest memorandum a fost înaintat Guvernului pentru luarea de măsuri concrete cu privire la petiţiile organizaţiei noastre (Adresa nr. 30/28.09.2007 înregistrată la DRI sub nr. 2395/03.10.2007).
Totodată, prin adresa sus-amintită, am solicitat comunicarea soluţiei adoptate cu privire la Nota de protest înaintată Departamentului pentru relaţii interetnice de către Guvern.
Departamentul pentru relaţii interetnice a răspuns solicitării CARo prin adresa nr. 2517/12.10.2007 prin care ne-a învederat faptul că DRI a elaborat memorandumul cu tema „Propunerea unor soluţii concrete referitoare la statutul comunităţii aromânilor din România”, document ce a fost agreat de către ministerele implicate. Însă din cauza faptului că actuala componenţă a Guvernului este diferită, memorandumul a fost transmis spre reavizare cu scopul de a fi înaintat Guvernului.
E. Administraţia Prezidenţială
1. În data de 13.08.2007, Administraţia Prezidenţială ne-a comunicat adresa DRAPSC3/157 ca răspuns la memoriul înregistrat de către organizaţia noastră la data de 21.12.2006 sub nr. DPO 1061.
Deşi solicitarea CARo a fost aceea de exercitare de către Preşedintele României a rolului de mediator pe care acesta îl are potrivit legii, Administraţia Prezidenţială a răspuns comunicându-ne că această instituţie nu are atribuţii legale în recunoaşterea statutului de minoritate etnică.
Faţă de răspunsul instituţiei prezidenţiale, s-a arătat că aceasta nu a atins miezul problematicii CARo şi nu a urmărit spiritul conlucrării dintre cetăţeni şi instituţiile statului, motiv pentru care am formulat o nouă adresă prin care am solicitat comunicarea măsurilor ce au fost luate pentru medierea blocajului comunicaţional creat de instituţiile statului în relaţia cu organizaţia noastră.
De asemenea, a fost reiterată solicitarea privind stabilirea unei întrevederi cu Preşedintele României la care să participe şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate (adresa nr. 24/15.10.2007 înregistrată la Administraţia Prezidenţială sub nr. 25773/08.11.2007).
Administraţia Prezidenţială nu a răspuns până în prezent acestor solicitări.
F. Avocatul Poporului
1. În şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului din data de 29.10.2007, Guvernul României şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 din Constituţia României cu privire la “Proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.”
Proiectul de lege sus-amintit, prin anumite dispoziţii, încălca principiile egalităţii şi nondiscriminării în faţa legii şi crea o premisă juridică defavorizatoare pentru cetăţenii români de altă etnie, ale căror organizaţii reprezentative nu fac parte din Consiliul Minorităţilor Naţionale.
În această situaţie, la data de 30.10.2007 am solicitat instituţiei Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor din proiectul de lege sus-amintit (adresa nr. 8841/31.10.2007).
Întrucât normele de procedură ce reglementează activitatea Avocatului Poporului prevăd că această instituţie poate fi sesizată cu neconstitiţionalitatea actelor normative numai de către persoane fizice, Departamentul Juridic a formulat o astfel de cerere ce a fost adresată instituţiei Avocatul Poporului de către mai multe persoane fizice din cadrul organizaţiei noastre.
La data de 15.11.2007, prin adresa nr. 8841, instituţia Avocatului Poporului a răspuns cererii noastre, comunicându-ne că nu se justifică sesizarea Curţii Constituţionale cu o obiecţie de neconstituţionalitate a prevederilor legale indicate, înainte de promulgare, întrucât Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege sus-menţionate, declarându-le constituţionale prin Decizia nr. 146/2005.
În luna decembrie a anului 2007, Departamentul Juridic a învestit instanţa de judecată competentă cu o cerere de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Asociaţia Aromână (Suţata Armână) din Dobrogea “Picurarlu de la Pind”, Stoica Lascu, Nistor Bardu şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării privind faptele de discriminare săvârşite faţă de Comunitatea Armână din România şi faţă de membrii acesteia prin “protestul” intitulat “Aromânii nu sunt minoritari în România” publicat în “Cuget liber” (Constanţa).
Prin această acţiune, CARo solicită obligarea în solidar a pârâţilor Asociaţia Aromână (Suţata Armână) din Dobrogea “Picurarlu de la Pind”, Stoica Lascu şi Nistor Bardu la plata de despăgubiri pentru discriminarea produsă şi restabilirea situaţiei anterioare actului de discriminare săvârşit prin obligarea pârâţilor Stoica Lascu şi Nistor Bardu la retractarea afirmaţiilor discriminatorii şi publicarea retractării în “Cuget Liber” şi în 3 cotidiene centrale (“Adevărul”, “Evenimentul zilei”, “Gândul”).
***
10.10.2007
Proiect de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 921/2006
În data de 10.10.2007, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din cadrul Camerei Deputaţilor a admis amendamentul adus articolului 1 lit. a) din Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni prin care aromânii au fost enumeraţi la categoria „români de pretutindeni”.
Faţă de această situaţie, organizaţia noastră a formulat un punct de vedere prin care a arătat faptul că votarea legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni în forma hotărâtă de această comisie anulează dreptul la identitate şi la autodeterminare a persoanei.
Armânii au fost menţionaţi expres ca aparţinând grupului etnic român, deşi aceştia îşi revendică o identitate diferită de cea românească. Or, orice intervenţie a unei instituţii a statului de a asocia grupul etnic armân grupului majoritar românesc constituie o gravă încălcare a Constituţiei şi a drepturilor fundamentale ale omului care prevăd expres libertatea de conştiinţa şi autodeterminare a persoanelor.
Instituţiile statului sunt chemate să dea proba democraţiei şi să dovedească însuşirea principiilor de funcţionare a societăţilor moderne care nu nesocotesc voinţa indivizilor de a-şi proclama liber identitatea.
De asemenea, poziţia organizaţiei noaste cu privire la acest amendament a fost prezentată în Parlament de către dl. Costică Canacheu, presedintele organizatiei, care a avut o intervenţie în acest sens.
18.01.2008
. În planul raporturilor cu autorităţile şi instituţiile publice, la nivel central, se impune a fi menţionată întrevederea avută în 18.01.2008 de reprezentanţii CARo cu ministrul culturii şi cultelor de la acea dată, domnul Adrian Iorgulescu.
Întâlnirea cu dl. ministru Adrian Iorgulescu a reprezentat un real câştig de imagine al organizaţiei noastre, întrucât pe de o parte, am reuşit să transmitem clar voinţa comunităţii armâne de păstrare a identităţii şi pe de altă parte, am dobândit sprijinul unei personalităţi politice, dar şi culturale în acelaşi timp.
Astfel, în cadrul întrunirii a fost transmis fără echivoc mesajul nostru, anume că grupul etnic armân este discriminat în raport cu alte grupuri minoritare (nu beneficiem de măsurile de protecţie conferite persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale: nu suntem sprijiniţi financiar în editarea revistei “Armânamea”, nu avem posturi de radio, tv, nu beneficiem de sprijinul acestei instituţii în realizarea celor două evenimente majore pentru organizaţia noastră (Zilele Culturii Armâne, Ziua Naţională a Armânilor).
A fost evidenţiată totodată, voinţa armânilor de a-şi păstra identitatea şi a fost menţionată afilierea noastră la diferite organisme internaţionale, precum şi constituirea unei organizaţii armâneşti internaţionale, fiind amintite F.U.E.N., Y.E.N., Consiliul Armânilor.
În urma celor prezentate, dl ministru Adrian Iorgulescu şi-a exprimat poziţia şi totodată, disponibilitatea de a ne acorda sprijin cultural, precizând în principal, următoarele:
a) Ministerul Culturii nu poate acorda organizaţiei noastre sprijinul acordat de această instituţie minorităţilor naţionale, întrucât din punct de vedere legal nu am dobândit acest statut;
b) Ministerul Culturii şi Cultelor ne poate acorda sprijin doar prin proiectele pe care le vom depune la Fondul Naţional Cultural;
23.05.2008 – In cadrul Adunarii Generale Extraordinare a CARo ce a avut loc la Bucuresti cu ocazia Zilei Nationale a Armanilor au fost adoptate mai multe Rezoluţii de o importanţă majoră pentru activitatea organizaţiei noastre:
a) o Rezoluţie cu privire la hotărârea CARo de a lua o atitudine activă pentru eliminarea discriminării manifestate faţă de grupul etnic armân prin investirea instanţelor judecătoreşti în vederea dobândirii de către armâni a tuturor drepturilor specifice persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
In acest sens, s-a decis ca Asociaţia “Comunitatea Armână din România” să solicite pe cale judecătorească, adoptarea de către Guvernul României a unei hotărâri prin care să fie înlăturată discriminarea instituită prin H.G. nr. 589/2001 privind înfiinţarea Consiliului Minorităţilor Naţionale între persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament şi cele care nu se bucură de o astfel de reprezentare.
S-a solicitat totodată, factorilor constituţionali, decizionali şi autorităţilor publice cu atribuţii în materia drepturilor omului să intervină pentru a asigura respectarea, protejarea şi afirmarea sistemului de valori şi a identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a armânilor.
b) o Rezoluţie adresată tuturor organizaţiilor armâneşti din Balcani şi din Europa cu privire la rolul pe care acestea îl au în promovarea şi afirmarea identităţii armânilor de pretutindeni.
Pe această cale, CARo a atras atenţia cu privire la necesitatea:
- de a concepe strategii şi acţiuni comune care să ducă la recunoaşterea armânilor ca grup etnic autohton în Balcani şi ca minoritate naţională în acele ţări în care aceştia trăiesc şi
- de a solicita instituţiilor statului şi autorităţilor judecătoreşti, egalitate deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare a identităţii armâneşti prin garantarea tuturor măsurilor de protecţie de care beneficiază persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.
Rezoluţiile au fost însoţite de Note de fundamentare şi au avut un ecou deosebit în rândul membrilor CARo şi a membrilor organizaţiilor armâneşti din Europa şi nu numai, prin conştientizarea acestora cu privire la necesitatea salvării civilizaţiei şi identităţii armâneşti.
Anul 2008 a adus un element de noutate în activitatea CARo în sensul că pentru prima dată, organizaţia noastră şi-a desemnat un candidat pentru a participa la alegerile parlamentare din data de 30.11.2008, pentru funcţia de deputat, în persoana dlui Cuşa Nicolae.
Deşi dispoziţiile Legii nr. 35/2008 îngrădesc Asociaţiei “Comunitatea Armână din România” exercitarea dreptului de a participa la alegeri, propunerea unei candidaturi din partea organizaţiei noastre a fost extrem de importantă din cel puţin următoarele motive:
- măsura participării la alegerile parlamentare a reprezentat pentru organizaţia noastră mai mult decât un act de cultură civică şi responsabilitate socială faţă de mediul politic;
- participarea la alegeri poate fi considerată ca un protest faţă de condiţiile restrictive impuse de legislaţia electorală şi totodată exprimă raportarea identitară a membrilor organizaţiei faţă de excluderea posibilităţii de a candida în condiţiile legii în vigoare;
- nu mai puţin important este faptul că participarea la alegeri a exprimat nevoia reprezentării comunităţii noastre la nivel politic-parlamentar în vederea susţinerii drepturilor şi nevoilor identitare.
De asemenea, depunerea candidaturii a reprezentat o transmitere foarte clară către autorităţi a percepţiei identitare pe care o avem noi despre noi înşine şi anume, iar la nivel de percepţie instituţională, a dus la consolidarea opiniei că armânii insistă să se considere un grup etnic distinct, urmărind să fie consideraţi ca atare şi de către majoritate.
Plecând de la aceste repere, a fost întocmită documentaţia prevăzută de lege, iar la data de 21.10.2008, Asociaţia “Comunitatea Armână din România” a depus la Biroul Electoral Central propunerea de candidatură pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
Prin Decizia nr. 39/D/22.10.2008, Biroul Electoral Central a hotărât respingerea candidaturii domnului Cuşa Nicolae, motivând că etnia armână nu este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale în sensul prevăzut de art. 12 punctul 16 din Legea nr. 35/2008, că nu am făcut dovada că asociaţia noastră a fost declarată de utilitate publică şi că nu am depus lista membrilor organizaţiei prevăzută de art. 9 alin. 3 din Legea nr. 35/2008.
Împotriva acestei Decizii a Biroului Electoral Central, a fost formulată o contestaţie din partea organizaţiei noastre prin care am arătat în esenţă, că Decizia contestată ne îngrădeşte exercitarea dreptului constituţional de a fi ales, fiind încălcate principii fundamentale ale statului de drept.
Prin respingerea candidaturii propuse de către Asociaţia “Comunitatea Armână din România” s-a produs o discriminare nejustificată între membrii comunităţii armâne ce se recunosc ei înşişi ca minoritate naţională fără a avea însă şi o reprezentare instituţională în cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale şi celelalte grupuri etnice ce beneficiaza de o atare reprezentare numai în virtutea unui text legal şi nu ca urmare a unor aspecte de fapt ce ar diferenţia cele două categorii de grupuri etnice.
Faptul că etnia armână nu este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale nu trebuie să constituie o piedică în exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate tuturor persoanelor, fără nici o discriminare, precum dreptul de a fi ales sau acela de a fi reprezentat în cadrul structurilor autorităţilor publice.
Organele competente s-au raportat însă strict la dispoziţiile Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului potrivit cu care pot participa la alegeri numai acele organizaţii ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, astfel că a fost respinsă contestaţia formulată de organizaţia noastră împotriva Deciziei Biroului Electoral Central cu privire la candidatura dlui Cuşa Nicolae.
2010..
Analizând activitatea asociaţiei “Comunitatea Armână din România” prin prisma principalului obiectiv asumat – înregistrarea de jure a armânilor ca minoritate naţională, anul 2008 a marcat un moment deosebit de important pentru îndeplinirea acestuia prin promovarea unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu Guvernul României.
Având în vedere faptul că instituţiile statului nu au înţeles să răspundă nevoii de conservare a caracteristicilor etnico-lingvistice ale armânilor, revendicarea acestor drepturi la nivelul autorităţilor judecătoreşti s-a impus de la sine pentru realizarea unui climat favorabil păstrării şi afirmării elementelor de identitate specifice acestui grup etnic.
Organismul special conceput pentru a asigura relaţia autorităţilor publice cu organizaţiile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este Consiliul Minorităţilor Naţionale – organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr. 589/2001.
H.G. nr. 589/2001 instituie astfel dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament, de a face parte din Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de a putea participa astfel, la conturarea acelor măsuri de natură să îmbunătăţească cadrul legislativ din domeniul minorităţilor naţionale, precum şi întreaga activitate desfaşurată de organizaţiile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Dupa cum se poate observa, acest act normativ asigură reprezentarea persoanelor care aparţin unei minorităţi naţionale la nivelul organelor aflate în directa subordonare a autorităţilor centrale, dar totodată, dă naştere la o discriminare, de această dată nu între minoritate şi majoritate, cum se întamplă de regulă, ci între minorităţi, deoarece sunt avute în vedere numai persoanele aparţinând unei minorităţi ale caror organizaţii sunt reprezentate în Parlament.
În acest context, la data de 12.09.2008, CARo a investit instanţele judecătoreşti competente potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, cu o cerere de chemare în judecată a Guvernului României prin care organizaţia noastră a solicitat:
- anularea în parte (art. 2) a H.G. nr. 589/2001 privind înfiinţarea Consiliului Minorităţilor Naţionale,
- emiterea unui act normativ care să înlăture discriminarea instituită prin art. 2 din H.G. nr. 589/2001 şi care să restabilească situaţia anterioară în sensul includerii în Consilul Minorităţilor Naţionale a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând grupurilor etnice din România, legal constituite la data de 27 septembrie 1992 şi
- înscrierea Asociaţiei “Comunitatea Armână din România” în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Acţiunea organizaţiei noastre este întemeiată în principal pe faptul că art. 2 din H.G. nr. 589/2001 contravine principiului fundamental potrivit căruia toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au dreptul la o protecţie egală din partea legii, intrucat exclude de la beneficiul măsurilor de protecţie instituite prin lege, toate grupurile etnice ce nu au reprezentare parlamentară.
O consecinţă directă a acestui text de lege este aceea că armânii, ca grup etnic distinct, nu pot beneficia de un cadru institutional care sa le permita sa-şi promova limba, tradiţiile şi cultura, respectiv sa-şi păstreze identitatea, întrucât nu fac parte din Consiliul Minorităţilor Naţionale şi nu sunt reprezentaţi în Parlament
Astfel, potrivit art. 2 din H.G. nr. 589/2001, Consiliul Minorităţilor Naţionale “este format din câte 3 reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlamentul României”.
În virtutea acestui text de lege sunt excluse de la beneficiul măsurilor de protecţie recunoscute legal, toate celelalte grupuri etnice ce nu au o reprezentare parlamentară, încălcându-se astfel principiul constituţional al egalităţii depline şi efective în faţa legii.
Până în prezent cererea CARo nu a fost soluţionată de către instanţele judecătoreşti
2010.
Cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Stoica Lascu, Nistor Bardu şi Asociaţia Aromână din Dobrogea „Picurarlu de la Pind”.
Astfel cum am menţionat anterior, CARo a solicitat instanţelor judecătoreşti restabilirea situaţiei anterioare actului de discriminare săvârşit faţă de organizaţia noastră prin publicarea articolului „Aromânii nu sunt minoritari în România” publicat în „Cuget Liber”.
Cererea a fost soluţionată în fond de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti care a considerat că articolul incriminat nu reprezintă o formă de discriminare la adresa Comunităţii Armâne ci se încadrează în limitele libertăţii de exprimare a gândurilor, opiniilor sau a credinţelor consacrată de prevederile art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, respingând acţiunea.
Soluţia instanţei de fond a fost menţiunută şi în recurs, Tribunalul Bucureşti apreciind că nu este vorba despre un act discriminatoriu, fiecare dintre părţi expunându-şi argumentele pro şi contra cu privire la existenţa sau inexistenţa minorităţii armâne, CARo având libertatea de a-şi promova scopul prin utilizarea aceleiaşi posibilităţi de exprimare prin presă.
17.04.2010 – RAPORT CC
Cererea de chemare în judecată formulată de CARo în contradictoriu cu Guvernul României prin care se urmăreşte asigurarea măsurilor de protecţie pentru grupul etnic armân prin amendarea H.G. nr. 589/2001 şi emiterea unui nou act normativ care să înlăture discriminarea instituită prin hotărârea sus-menţionată.
Instanţa competentă a soluţiona cererea este Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal.
În cadrul acestui litigiu, în apărare, Guvernul României a invocat in aparare faptul că organizaţia noastră nu ar fi îndeplinit o procedura prealabilă impusă de lege, anume de a solicita Guvernului amendarea H.G. nr. 589/2001, anterior sesizării instanţei de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de neîndeplinire a procedurii prealabile invocată de Guvern şi a respins acţiunea formulată de asociaţia noastră ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că nu am îndeplinit procedura prealabila prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, apreciind că înscrisurile depuse la dosar sunt acte de corespondenţă din anul 2006 şi nu pot fi considerate drept procedură prealabilă.
Am considerat că soluţia Curţii de Apel Bucureşti este nelegală şi netemeinică, fiind pronunţată cu aplicarea greşită a legii, motiv pentru care organizaţia noastră a declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, anterior formulării acţiunii în instanţă, CARo a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de lege solicitând pe cale administrativă, atât amendarea H.G. nr. 589/2001 privind înfiinţarea Consiliului Minorităţilor Naţionale, cât şi emiterea de către Guvernul României a unui act normativ care să înlăture discriminarea instituită prin art. 2 din Hotărârea de Guvern sus-menţionată.
Ca răspuns la solicitarea noastră, Departamentul pentru relaţii interetnice ne-a comunicat faptul că “analizează posibilitatea amendării H.G. nr. 589/2001 sau elaborarea unui act normativ care va reglementa organizarea şi funcţionarea Consiliului Minorităţilor Naţionale”.
Este evident că a fost îndeplinită procedura prealabilă, fiind totodata respectate şi dispoziţiile legale ce reglementează termenele de promovare a cererilor în contenciosul administrativ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a îmbrăţişat punctul de vedere al organizaţiei noastre şi pe cale de consecinţă, a găsit întemeiate criticile formulate împotriva hotărârii judecătoreşti pronuntaţe de Curtea de Apel Bucureşti şi a admis recursul nostru.
În aceste condiţii, după ce hotărârea Curţii de Apel a fost casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost transmis către Curtea de Apel Bucureşti care urmează să analizeze fondul solicitărilor noastre, cauza aflându-se în prezent în acest stadiu procesual, al judecării fondului.
23.05.2011 – nota de protest catre Guvernul Romaniei – Prim ministru Emil Boc
8.05.2013 – comunicat al CARo referitor la modificarea legii 299/2007
(In urma modificarii legii s-au introdus in randul romanilor de pretutindeni explicit si armanii cu toate denumirile lor)
26.05.2013 – la Adunarea Generala a CARo a fost adoptata o rezolutie referitor la modificarea legii 299/2007
2020 – propunere legislativa de instituirea Zilei Românității Balcanice 10 Mai
Cominicat de protest al CARo