Ediția a II-a a Zilelor Culturii Armâne a avut loc la Constanța și la Stejaru (Tulcea), între 26 și 28 august 2005. Programul a cuprins o dezbatere despre minorități și popoare fără stat, lansarea cărții lui Nicolas Trifon „Les Aroumains, un peuple qui s’en va”, expoziții de artă și etnografie, o seară de cântec armânesc cu grupurile „Pira” și „Dardaculi” și o liturghie în limba armână.
Comitetul de lucru format în vederea organizării evenimentului Zilele Culturii Aromâne va fi compus din: Mariana Budeş, Mariana Bara, Florentina Costea, Rida Dumitru, Alexander Zikov, Dumitru Bonachi. De asemenea, vor face parte din comitet şi responsabilii cu problemele culturale de la fiecare filială.
Dl. Canacheu propune ca pana saptamana viitoare (miercuri, 13 iulie) sa fie stabilite locaţiile de desfăşurare, listele de invitaţi, programul evenimentului si bugetul.
Delegatsia dit Varyarii la Simpozionlu Constantsa va s-hiba: Gheorghi Gushev cu formatsia “Fantana”, Dorcova, Dr. Tashi Ticov – Prezidentu – Peshtera, Gheorghi Holianov – poet cu Doamna Sirma, Gheorghi Hulianov – compozitor cu Doamna Ghergana, Gheorghi Kumanov – director Muzeului Velingrad, Una dascala di la sculia armaneasca Peshtera, Dr. Svetla Rakshieva – etnograf.
Comunicat de pres – rezolutie
COMUNICAT DE PRESÃ
În perioada 26-28 august 2005 s-au desfãşurat la Constanţa Zilele Culturii Aromâne.
Acţiunea a adunat la un loc armãni din ţarã şi de peste hotare, cunoscuţi oameni de culturã, artişti şi personalitãţi, iubitori ai tradiţiilor, culturii, cântecului şi dansului armãnesc.
Punctul culminant a fost spectacolul din comuna Stejarul judeţul Tulcea, unde mii de armãni au urmãrit reprezentaţia grupurilor artistice invitate, evenimentul bucurându-se de un real succes.
Manifestarea s-a încheiat prin semnarea unei rezoluţii ce afirmã dorinţa participanţilor de a-şi menţine indentitatea etnicã armãneascã prin limba şi cultura armãneascã, rezoluţie aprobatã ulterior în cadrul Şedinţei extraordinare a Comunitãţii Aromâne din România de cãtre toţi cei 400 de delegaţi.
REZOLUTIE
Noi, participanţii la « Zilele Culturii Aromâne » ediţia a II-a, ne afirmãm dorinţa de-a ne menţine indentitatea etnicã armâneascã prin limba şi cultura armâneascã.
Dorim ca patrimoniul nostru cultural, aflat în pericol de dispariţie, sã fie salvat şi dezvoltat, sã putem transmite generaţiilor viitoare, valorile armâneşti.
De aceea Comunitatea Aromânã din Romania, va face toate demersurile în continuare pentru a obţine exercitarea drepturilor cuvenite minoritãţii armâne din România şi anume: învãţarea limbii armâne în şcoli obligatoriu, mass-media în limba armãneascã, serviciu religios în limba armãnaescã. Obiectivele noastre sunt comune cu cele ale celorlalte asociaţii culturale armãneşti din Statele Balcanice unde armãnii sunt autohtoni şi cu care avem relaţii de colaborare.
Înţelegem astfel sã ne bucurãm de şansa oferitã astãzi în Europa tuturor culturilor, mai cu seamã celor aflate în pericol de dispariţie şi să punem în practică prevederile Recomandarii 1333. Cerem instituţiilor statului Român sã ne acorde ajutorul necesar pentru a putea sã ne pãstrãm indentitatea ca armâni în România şi sã fim înregistraţi ca minoritate naţionalã în România, asa dupa cum este prevazut in Constitutie.
REZOLUTSIA
Noi, atselj tsi lom parti la “Dzãlili a Culturãljei Armãneshtsã”, editsia a II-a, nã spunem vrearea ca s-nã tsãnem identitatea, limba shi-adetsli armãneshti.
Vrem ca patrimonjlu a nostu cultural, tsi s-aflã tu chireari, s-hibã agiutat sh-ma multu criscut, ta sã spunem a bãrnurilor tsi yin dupu noi valorli armãneshti.
Ti atsea, Fara Armãneascã dit Romãnia va s-adarã sh-di-aoa-nclo tuti gairetsli ta s-poatã s-aibã ndrepturli tsi lipseashti s-li avem ca minoritati armãneascã tu Romãnia: nvitsarea limbãljei armãneascã tu sculii ca limbã maternã, mass-media tu limba armãnescã, psaltãsirea pi armãneashti tu bãsearicã. Scupolu a nostu easti di-adun cu a alãntor asociatsii culturali armãneshtsã dit Statili di Balcani sh-di iutsido iu bãneadzã Armãnjlj sh-cu cari tsãnem ligãturi.
Achicãsim cã vini oara s-nã ufilisim di andrupãmintul tsi Europa di azã, fãrã sinuri, da a culturilor tsi suntu pi cali s-chearã, ma multu s-bãgam tu practichii Recomandarea 1333.
Cãftam a tutulor institutsiilor a statlui di Romãnia s-nã da tut agiutorlu ta s-putem s-nã tsãnem identitatea ca Armãnj tu Romãnia shi s-him anyrãpsits ca minoritati natsionalã tu Romãnia, ashi cum easti anyrapsit tu Constitutsii.